Chei pentru interpretarea primelor cinci cărţi ale Bibliei, pe care o prezentăm astăzi cititorilor noştri, se vrea a fi un nou „ghid de navigare” în lumea dificilă a Pentateuhului, în care se angajează cititorul, necesar în contextul acestei crize documentare. Primele două capitole sunt consacrate formei canonice a Pentateuhului şi celor cinci cărţi care îl alcătuiesc. În capitolele următoare (III-IV), autorul face o incursiune destul de lungă în diversele câmpuri ale Pentateuhului pentru a descoperi puţin câte puţin „relieful” diferitelor peisaje. În capitolul V prezintă diverse exemple de intervenţii redacţionale. Unele dintre aceste exemple sunt cunoscute, altele mai puţin. Acest capitol doreşte să arate, totodată, care puteau fi tehnicile cele mai obişnuite puse în aplicare de redactori atunci când voiau să introducă o adăugire într-un text deja existent. Capitolele VI şi VII se prezintă ca un scurt rezumat al istoriei cercetării de-a lungul timpului, pornind de la epoca rabinilor şi a sfinţilor părinţi ai Bisericii. Prin acest rezumat, Ska doreşte să arate care a fost fundalul cultural şi religios al fiecărei epoci şi al fiecărei şcoli de exegeză, pentru a înţelege mai bine întrebările şi răspunsurile lor. În capitolul VIII sunt prezentate câteva soluţii la toate problemele ridicate în capitolele precedente. Capitolul IX nu încearcă să propună neapărat o teorie nouă şi explicită despre formarea Pentateuhului, ci, mai degrabă, vine cu câteva puncte mai solide pentru a putea elabora o asemenea teorie. În sfârşit, în capitol X autorul încearcă să răspundă la întrebările privitoare la cadrul istoric – religios şi uman, politic şi social – al formării Pentateuhului. Dintre numeroasele teorii care s-au propus, exegetul Ska ia în discuţie doar două dintre ele: cea a autorizaţiei imperiale persane şi cea a comunităţii cetăţenilor, grupaţi şi organizaţi în jurul templului. Cartea se încheie cu o scurtă concluzie în care autorul prezintă arhitectura cărţii, o listă de sigle, câteva abrevieri exegetice curente şi o bogată bibliografie. Lucrarea poate fi utilă în special studenţilor care se pregătesc pentru misiunea de a proclama cuvântul lui Dumnezeu, dar şi tuturor celor care, dornici fiind de cunoaşterea cât mai exactă a voinţei lui Dumnezeu, manifestată prin textul sacru scris, doresc să găsească un anumit răspuns, actual şi sintetizat, la întrebările şi problemele pe care le ridică acest text compus de-a lungul a aproape douăzeci de secole. Laurenţiu Turbuc