Vindecarea fricilor şi angoaselor care ne paralizează, depăşirea suferinţelor noastre interioare se găseşte în întâlnirea cu Dumnezeu. Din această întâlnire poate lua naştere o relaţie nouă, de încredere, cu Tatăl, care se reflectă în mod firesc asupra noastră şi a celorlalţi.
Autorul prezintă şi mărturia de viaţă a sfintei Tereza a Pruncului Isus care pătrunde în profunzime pe drumul copilăriei spirituale, acela al relaţiei filiale cu Tatăl care înlătură toată teama. A fost ea eliberată de fricile şi angoasele ei? Da, de acelea care mutilează, izolează şi paralizează relaţiile cu cei din jur. Dar, în interior, aceasta a rămas anxioasă şi hipersensibilă până la sfârşitul vieţii. Ea mărturiseşte că nu ne vindecăm niciodată complet de angoase, dar că este posibil să le asumăm într-o iubire mai mare, ca loc de întâlnire între slăbiciunea umană şi puterea divină, pentru a putea spune asemenea sf. Paul: „Toate le pot în  cel care mă întăreşte”.
Stă în puterea fiecăruia dintre noi să facem din temerile noastre resortul credinţei, al speranţei şi al iubirii.