Pentru Albisetti, fericirea se identifică cu reducerea la minimum a gradului de nevroză şi se dezvoltă prin cunoaşterea de sine.
Singurătatea, tema fundamentală a cărţii, trebuie acceptată ca şi condiţie de viaţă. Această temă este dezvoltată şi ancorată în diversele situaţii ce caracterizează viaţa cotidiană: familia, munca, banii, trupul, iubirea, visul, prezentul, trecutul.
Autorul, folosindu-se de un limbaj simplu şi incitant, introduce cititorul în tabloul complex al psihicului uman pentru a familiariza cu dinamicile psihologice care stau la baza comportamentelor noastre, a descoperi problemele şi respectivele căi de soluţionare.
De asemenea, indică itinerariile de urmat pentru a reduce nevroza şi a regăsi în interiorul nostru acele mii de motive pentru a fi fericiţi.