Dar calitatea ultimă a Decalogului rămâne cea religioasă, şi nu atât pentru că se impune respectarea Sabatului ca expresie a cultului faţă de propriul Dumnezeu, ci mai ales datorită primei porunci care este o alegere spirituală precisă şi pentru cadrul general care este cel al legământului dintre Israel şi Domnul său.

În comentariul nostru, aşadar, vom merge ca pe creastă, continuând să ţinem cont de dimensiunea religioasă a acestor porunci, chiar şi atunci când ele iau calea istoriei, a socialului şi a eticii comune, dar ilustrând şi energia universală pe care o conţin, astfel încât să fie un fel de stea polară până şi pe cerul "laic", şi un răsfăţ al prezenţelor divine pentru mulţi agnostici sau atei. Cardinal Gianfranco Ravasi