Aducând în prezent numeroasele forme de mulțumire prezente în Vechiul Testament, pr. Pederzini subliniază faptul că Isus este darul maxim și mulțumirea desăvârșită a lui Dumnezeu împlinită în Noul Testament, prezentând cele mai elocvente cinci forme de mulțumire din Evanghelie, considerate emblematice pentru creștinism: mulțumirea adusă de Sfânta Fecioară Maria - prin imnul minunat Magnificat -; mulțumirea adusă de Elisabeta la vizita sfintei Fecioare Maria – mulțumire din care își trage seva rugăciunea Bucură-te, Marie -; mulțumirea adusă de Zaharia, soțul Elisabetei – mulțumire care a inspirat rugăciunea Benedictus -; mulțumirea adusă de Simeon la prezentarea lui Isus la Templu – care a inspirat rugăciunea Nunc dimittis (Acum eliberează, Doamne); mulțumirea adusă de femeia păcătoasă înțeleasă ca gest suprem de credință și iubire. Considerând că Euharistia este mulțumirea desăvârșită, Don Novello Pederzini ajunge la concluzia că, pentru a da existenței noastre rostul pe care îl are deja în minte Celui care o dăruiește, trebuie să trăim prin mulțumire, noi înșine transformați în mulțumire.