Alături de studii similare făcute în Arhidieceza de Bucureşti şi Dieceza de Iaşi, ele ne ajută să înţelegem şi să aprofundăm comuniunea noastră de credinţă şi faptul că, pentru o bună perioadă, am făcut parte din aceeaşi Biserică locală. Trecând prin textele care formează această culegere de articole, m-am simţit, în acelaşi timp, şi mai mult şi mai puternic, mădular al întregii Biserici, prin alegerea făcută de autori de a include aici şi studii care privesc istoria universală, dovedind astfel, o dată în plus, legătura de iubire care uneşte între ele Bisericile locale cu Biserica universală.
Totodată, volumul este un îndemn de a ne împlini vocaţia de oameni ai prezentului prin cunoaşterea trecutului, de a putea spune şi noi, împreună cu psalmistul: „Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit; părinţii noştri ne-au povestit lucrarea pe care ai săvârşit-o în zilele lor, în zilele de demult” (Ps 44,2). Consider că ne vom putea trăi mai bine viaţa de credinţă dacă vom privi la strămoşii noştri, la cum şi-au trăit ei chemarea creştină, la ce lupte au trebuit să ducă pentru a şi-o păstra, la ce preocupări au avut, la moştenirea pe care ne-au lăsat-o şi pe care, la rândul nostru, trebuie să o transmitem generaţiilor viitoare.
Avem în faţă rodul colaborării nu doar dintre doi istorici, ci şi dintre trei Biserici locale, dintre Departamentul de Cercetare Istorică „Fericitul Anton Durcovici” al Episcopiei de Iaşi, Centrul „Biserica şi istoria”, de pe lângă Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, şi Oficiul Diecezan pentru Cultură, Cercetare, Publicaţii şi Informaţii al Episcopiei de Chişinău, fapt pentru care le sunt recunoscător celor doi cercetători, dorindu-le ca şi pe viitor să-şi împlinească această vocaţie de a fi istorici, având parte de binecuvântarea cerească, pe care o invoc asupra lor de la Dumnezeu prin mijlocirea Preasfintei Fecioare Maria, Maica Bunului Sfat.
† Anton Coşa Episcop de Chişinău