

Lucrarea apare sub forma unui roman, bazat pe evenimentele descrise în Evangheliile din Noul Testament despre copilăria lui Isus Cristos şi, scris, nu atât de dragul naraţiunii, cât mai alest din dorinţa de a prezenta un personaj real într-o formă atrăgătoare şi pe înţelesul tuturor. Autorul reușește să combine într-un mod armonios și cursiv faptele biblice cu ficţiunea literară. Viaţa sfântului Iosif ne este cunoscută numai din câteva însemnări scurte din Evanghelia lui Matei şi cea a lui Luca. Scrierile apocrife, care relatează o serie de amănunte, uneori nedemne, sunt legendare. Iosif cobora din neamul regelui David: „Iosif, fiul lui David”, cum l-a numit şi îngerul care îl încuraja să accepte situaţia neobişnuită a logodnicei sale, Maria.
Chipul acestui măreţ personaj, pentru întreaga omenire, a rămas în umbră chiar şi după moarte. Comemorarea şi cinstirea publică a amintirii sale a început abia în secolul al IX-lea. Cu toate că poporul creştin din lumea întreagă, dar şi de pe meleagurile noastre, are o devoţiune deosebită faţă de sfântul Iosif, sunt foarte puţine scrieri care fac directă referire la viaţa şi activitatea acestuia în toate limbile.
De aceea părintele Isidor Mărtincă, în acord cu părintele Iosif Antoci, găsind această carte a lui Jan Dobraczynski, „Umbra Tatălui. O biografie romanţată a sfântului Iosif” (titlul original: „Cien Ojca”, apărut în anul 1977 la editura Warzawa) au dorit să pună la îndemâna poporului creştin, în limba română, aceste gânduri interesante şi importante despre sfântul Iosif şi, în paralel, viaţa preasfintei Fecioare Maria împreună cu Isus, fără de care Iosif nu s-ar bucura de o cinste atât de răspândită.
Cartea debutează cu o scurtă prefaţă realizată de părintele Isidor Mărtincă prin care lansează o invitaţie călduroasă la imitarea vieţii şi activităţii sfântului Iosif. Lucrarea în sine este împărţită în două mari părţi: „Mireasa” şi „Fiul” în care autorul leagă, aşa cum s-a întâmplat, de fapt, şi în realitate, viaţa lui Iosif de cea a logodnicei sale, Maria, şi de cea a protejatului său, Isus Cristos. Iar în final, autorul ataşează un mic dicţionar de cuvinte ebraice, aramaice şi persane, necesare pentru o mai bună înţelegere a textului.
Recomandăm acest roman tuturor pentru că bunătatea, ascultarea şi înţelepciunea de care a dat dovadă sfântul Iosif poate cultiva o cale în sufletul fiecărui cititor, fie creștin, fie necreștin, iar, abordarea acestui text inspirat din scrierile scripturistice poate ajuta la întărirea în credinţă, după exemplul Iosif, care, prin simplitatea sa, a reușit să fie o umbră perfectă a Tatălui din ceruri. Laurențiu Turbuc